Despre hârtie

Mă întâlnesc zilele trecute cu un fost coleg de liceu, actualmente consilier pe la unul prin Parlament.

Cum mă vede, mă ia deoparte și începe să mi se plângă.
”- Măi, Laurențiu, e o nebunie acolo, în Parlament, de nu îți închipui! Dacă îți povestesc tot ce îmi e dat să văd în fiecare zi, o să crezi că m-am tâmpit! Să îți dau un exemplu… De ceva timp încoace, avem mare problemă cu hârtia igienică… ”. (Eu, aici, râd cam cinci minute.) ”Nu cred că e de râs…”, continuă. ”Avem mari probleme cu hârtia igienică. E un tâmpit… sau poate sunt mai mulți… care intră în fiecare noapte în toate veceurile din Parlament, desfășoară toate sulurile de hârtie igienică, scriu apoi cu markerul ROMÂNIA peste tot și refac sulurile de hârtie, după care le pun la loc. Când vin parlamentarii, a doua zi, să își facă nevoile la veceu, se șterg toți, practic, cu… România la fund…” (Eu, aici, iar râd cam cinci minute. ) ”Te asigur că nu e de râs… Așa am râs și eu prima dată, apoi am văzut că unora, de la puterea de acum, a început să le placă ideea… Alții, însă, puțini, mai cu capul pe umeri, s-au panicat. Și-au dat seama că iese rău de tot dacă se află… Închipuie-ți că vine vreun oficial de la Comisia Europeană la noi în inspecție și vede că, în Parlamentul României, toată lumea se șterge cu… mi-a și rușine să zic… România, la fund. Îți dai seama  că nu iese bine pentru noi… Sau, închipuie-ți că ajunge treaba asta prin presă… Îți dai seama că, apoi, vine poporul și ne dă la toți cu referendumul în cap… Ne scot ăștia de aici pe toți, pe sus, indiferent de culoarea politică… E grav… Grav de tot… Și, nu poate nimeni să afle cine îs ăia care au răbdare să scrie România pe toate sulurile din Parlament…. Ce e mai grav e că suntem la un pas să fim descoperiți de presă…. Au început unii să întrebe de ce e bugetul așa de mare pentru produsele de toaletă… Noi am tot aruncat din sulurile compromise și am cumpărat altele neatinse… Dar și așa, pe la amiază, le găseam pe toate mâzgălite cu ROMÂNIA… Ceea ce mi se pare extrem de ciudat… Și, să îți mai spun ceva, dar să nu zici la nimeni…. Acum câteva zile, mă scăpa rău de tot… Am alergat într-un suflet la veceu, am dat ușa de perete și am dat din greșeală peste un parlamentar de la putere cu un sul în mână și cu un marker în cealaltă…. Nu s-a sinchisit de mine…. A continuat să scrie știi tu ce, după care a intrat frumos în veceu… L-am auzit apoi trăgând apa și ieșind mulțumit… Sper, Laurențiu…. Sper să fie o excepție… Sper să nu fie toți așa ca ăla.. Înțeleg că pe unii nu îi duce capul prea mult… Dar e prea de tot…. M-am speriat mai tare ieri, când, dimineața la ora șase, am găsit doi membri ai Guvernului, împreună cu Victor Ciutacu, pe jos, scriind de zor cu markerul ROMÂNIA:.. Le-am zis: <<Nu vă dați seama că o să călcați, practic, ROMÂNIA, în picioare?>> Nu m-au băgat în seamă. Și-au văzut în continuare de treabă… Atunci, eu am luat-o la fugă și m-am oprit la Sibiu. Dă-mi și mie un sfat, ce să fac?”.



Comments are closed.